Controlul stocurilor reprezinta echilibrarea nevoii de a mentine un anumit nivel al stocurilor versus costurile asociate acelor stocuri. Responsabilii cu gestiunea stocurilor de regula lucreaza sub presiunea departamentelor de vanzari pentru a mentine un nivel cat mai ridicat al acestora, pentru a se asigura ca se pot onora cat mai repede comenzile clientilor.
In acelasi timp, departamentele financiare creeaza presiune in vederea minimizarii nivelului stocurilor, astfel incat sa nu existe foarte mult numerar imobilizat in astfel de active.
Pentru a a se asigura un bun nivel al stocurilor, se poate recurge la urmatoarele actiuni:
- Implementarea unui sistem de productie just in time – prin care se produc bunurile necesare onorarii comenzilor, atfel spus nu se produce “pe stoc”.
- Reducerea numarului de produse oferite – in masura in care acest lucru este agreat de departamentele de vanzari care doreste sa ofere o paleta cat mai variata de produse.
- Plasarea unitatilor de productie cat mai aproape de client astfel incat sa se reduca timpul de livrare;
- Comandarea de materii prime la minim , doar pentru a satisfice nevoile curente de productie;
- Automatizarea sistemului de productie si de livrare;
- Reducerea timpului de aprovizionare prin localizarea furnizorilor langa facilitatile de productie;
- Un bun sistem de management a problemelor aparute in productie.
